Pink Dots Blog

Nu stiu cum o fi la concertele mari, de pe stadioane/sali de mii de locuri, dar cu siguranta la concertele mici din cluburi organizatorii pierd bani. Aproape de fiecare data. Sunt unul dintre acesti organizatori de concerte si am prieteni care organizeaza la randul lor concerte, asa ca stiu despre ce vorbesc.

Acesti organizatori de concerte interesante sunt niste pasionati de muzica. Exact ca voi. Cum cunostintele muzicale ale potentialilor sponsori se opresc, in cazul fericit, undeva pe la U2, de obicei aceste concerte nu au sponsori. Ca sa aduci o trupa in Romania platesti un fee+transport (de obicei avion)+ cazare+ protocol (masa+bautura)+ transport intern (aeroport->hotel, hotel->club, etc.). La un concert reusit de club underground, daca faci o promovare foarte serioasa (care mai costa si ea ceva) si trupa suna cumva “prietenos” sau are unul-doua mici hituri, iti vin intre 200 si 300 de oameni. Daca pui biletul peste 6-7 euro, lumea incepe sa te faca nesimtit pe forumuri. Din momentul asta puteti sa faceti si voi niste calcule.

Adusul trupelor in Romania are si o componenta de “sharing”.
Demonstratie: “Cu 500 de euro pot sa ma duc oriunde in Europa o zi sa vad orice trupa vreau. De ce sa risc 2000 de euro ca sa aduc trupa respectiva aici, in conditiile in care sansele de a nu pierde bani sunt minime? “.

O mare parte a povestii asadar se face pe principii gen “hai sa ne bucuram impreuna”, gen “eu imi permit sa cheltui 500 de euro sa vad trupele astea in strainatate, dar tu poate nu iti permiti si stiu ca esti fan si atunci iti dau eu posibilitatea asta, ieftin, cu cativa euro” sau gen “daca promoterii profesionisti nu au fost in stare in 20 de ani sa aduca trupe ca Blurt sau Legendary Pink Dots in Romania, lasa ca le aduc eu”.

In concluzie, organizam genul asta de evenimente si pentru voi. Pentru asta ne riscam banii personali, pe care cateodata constatam cu surpindere ca ii pierdem pentru ca s-a incalzit afara sau ca nu-stiu-unde este nu-stiu-ce DJ. In schimb asteptam sustinere. Cea mai simpla si eficienta metoda de sustinere este sa platiti biletul de intrare. Chiar daca suntem prieteni. La cel putin doua evenimente, daca toti cei de pe guestlist ar fi platit, nu as fi iesit in pierdere. Pe deasupra, logic, daca mai pierdem de doua, trei ori, o vom lasa balta. Cumparand bilete, nu ne spijiniti doar pe noi, sprijiniti “miscarea”, care si asa este inca debila si in faza incipienta.

Daca nu va permiteti sa platiti cativa euro pe un bilet, puteti sa ajutati si altfel, incercand sa ne gasiti sponsori, scriind pe site-urile/blogurile voastre despre eveniment, apeland la prietenii vostri din media pentru promovarea evenimentului, impartind afise si flyere, cumva, oricum. Este trist si umilitor sa vezi ca bagi bani, eforturi, nervi, sanatate si ca jumatate din audienta a intrat pe guestlist.

Dupa evenimentele de saptamana trecuta la care am pierdut iar o gramada de bani, trebuie sa multumesc celor care, desi intotdeauna ajuta si sunt aproape si merita cu prisosinta un loc pe guestlist, au ales sa-si plateasca biletele. Stiu ei cine sunt.

47 de cetateni au ales sa plateasca 20 RON intr-o seara de vineri pentru a vedea una dintre cele mai interesante trupe indie ale ultimilor ani, Rainbow Arabia.

In trei zile, Edward Ka-spel nu a  spus nici o vorba de duh. Nu a incercat sa fie interesant, destept, sa dea lectii, sa pozeze sau sa provoace. Cele 3 obiective turistice ale Bucurestiului l-au plictisit de moarte. Bucurestiul i-a placut foarte mult, cel putin zona centrala prin care a umblat. Statea mereu cumva impietrit in scaun, cu privirea in gol,   reactionand totusi  prompt si politicos de cate ori cineva il intreba ceva. Era ca si cum ar fi in permanenta in doua locuri, ceea ce probabil ca se si intampla. Daca la inceput ti se parea ca ai in fata un batran hippie obosit, dupa un timp, pe nesimtite,  erai luat ostatic  de un fel de forta  puternica si trista care parea se determine si sa regleze toate procesele din jur.  Desi nu am vazut niciodata un grup cu personalitati atat de diferite, spiritul lui Ka-spel in aer regiza in fiecare moment  o piesa perfecta, din care nu lipseau  Geniul, Inteleptul, Introvertitul si Idiotul ( in sens dostoievskian). Trei zile am jucat si eu.